Triunghiul Bermudelor este o zonă din Oceanul Atlantic, teatrul unui număr mare de dispariţii misterioase, nave şi avioane. Numeroase sunt teoriile care încearcă să explice acest fenomen.

Descoperite în 1926, în Peru, geoglifele din Nazca reprezintă o serie de figure trasate pe sol (geoglife), adesea figurative, uneori lungi de câţiva kilometri, situate în deşert.

Stonehenge, al cărui nume înseamnă « pietre suspendate », este un mare instrument megalitic compus dintr-un ansamblu de structuri circulare concentrate, ridicat între anii 2800-1100, începând din neolitic până în epoca bronzului. Este situat la 13 kilometri distanţă de Salisbury.

Supranumit Bermudele din China, pădurea de bambus din Hei Zhu Gou ascunde o mulţime de mistere. Populaţia locală a denumit-o « teribila vale a morţii ». Circulă o mulţime de legende în jurul acestui loc misterios. S-a găsit urme despre care se presupune că aparţin oamenilor primtivi şi scheletul unei păsări imense care avea aripi de un metru lungime şi un cap imens.

Peşterile Batu reprezintă un ansamblu format din trei grote principale situate pe o colină realizată din calcar, la 10 kilometri distanţă nord de Kuala Lumpur, Malaezia. Aceste cavităţi, amenajate sub formă de templu, drept omagiu adus zeului Karttikeya constituie cel mai mare sanctuar hindus.

Zona del Silencio. Zona Liniştii, situată în Spania, este o zona deşertică situată în partea de nord a Mexicului, la Bolson de Mapimi. A fost remarcată pentru prima dată în anii 1930 de către Francisco Sarabia, un pilot mexican care a pretins că radioul său a încetat să funcţioneze în mod misterios.

În 1996, o misterioasă poartă, sculptată în stâncă a fost descoperită în regiunea Hayu Marca, în Peru. Poarta Zeilor sau Poarta Spiritelor cum este supranumită, pare sculptată direct în stâncă şi măsoară exact şapte metri înălţime.

Articolul Cele mai misterioase locuri din lume apare prima dată în Vise24.RO.

Acest loc secret este, în realitate, o zona militară, activitatea din interiorul bazei fiind păstrată secretă. Prin anii 50-60 numeroşi cetăţeni americani au semnalat apariţia unor OZN-uri, ce aveau o legătură directă cu activitatea desfăşurată în Zona 51. Conform legendei, în această bucată de deşert atent păzită de numeroşi militari aveau loc numeroase experimente UFO. Extratereştrii erau selecţionaţi pentru a fi studiaţi. Ceea ce ştim sigur este că în Zona 51 au fost experimentate o serie de arme SF.

Guvernul american recunoste existenţa complexului Groom Lake însă nu se pronunţă asupra activităţilor desfăşurate aici. Zona care înconjoară lacul Groom este cunoscută pentru faptul că nu permite traficul aerian şi civil. Până şi piloţii din armată sunt admonestaţi dacă îndrăznesc să se aventureze în spaţiul aerian ce înconjoară zona Groom Lake.

Securitatea la sol a perimetrului este asigurată de paznici în unifiormă angajaţi de firma EG&G, care patrulează cu camionetele. Chiar dacă paznicii sunt înarmaţi până în dinţi şi au primit autorizaţia de a folosi armele când este nevoie, niciun incident violent nu a fost raportat până în prezent.

Zona 51 nu apare pe nicio hartă oficială a guvernului american. Înainte de a le face publice, imaginile captate de satelitul Corona în anii 1960 au fost alterate. În urma cererilor numeroase de a avea acces la aceste informaţii, guvernul a susţinut că imaginile au fost distruse.

În afară de teoria legată de OZN-uri, mai există şi alte supoziţii cu privire la Zona 51. Se spune că aici se testează arme energetice, meteorologice, ba chiar tehnologia de călătorit în timp şi teleportare.

Articolul Zona 51, o bază extraterestră? apare prima dată în Vise24.RO.

Un lăcaş de cult. Una din cele mai vechi teorii indică faptul că Stonehenge a fost construit ca lăcaş de cult. Alinierea pietrelor şi felul în care monumentul se ridică în direcţia răsăritului de soare indică faptul că monumental a fost ridicat pentru adoraţia rituală a Soarelui.

Un loc de vindecare. O altă teorie afirmă că Stonehenge este un loc de vindecare. Descoperirea unor rămăşiţe umane în regiune, toate având semne de răni sau de boală, indică faptul că oamenii au călătorit până aici pentru a căuta un remediu pentru afecţiunile de care sufereau.

Un instrument muzical uriaş. Conform unor teorii, Stonehenge a fost construit pentru a face muzică. Pentru a ajunge la această concluzie suprinzătoare, cercetătorii au petrecut luni întregi lovind uşor pietrele şi înregistrând sunetele pentru a le analiza. Au constat că în timp ce majoritatea pietrelor scot un zgomot surd, pietrele albastre ale monumentului cânta.

Doi oameni ai cavernelor se plictiseau. Cea mai puţin ştiinţifică din toate teoriile existente. Greu de crezut că Stonehenge este fructul muncii laborioase a doi oameni ai cavernelor care au decis să îşi petreacă timpul deplasând rocile masive fără vreun motiv aparent.

Un vechi glob de cristal. Studii mai recente arată că Stonehenge le-a permis strămoşilor noştri să prezică evenimente celeste precum eclipse, solstitii şi echinocţii, un fel de observator astronomic modern. Faptul de a şti unde se situează în cadrul ciclului sezonier, permitea o planificare mai eficientă a muncilor agricole şi ale activitatilo sociale şi religioase.

Articolul Teorii referitoare la originea misteriosului Stonehenge apare prima dată în Vise24.RO.

70×80 m

După cum se vede în imagini, solul este aruncat peste marginile gropii, deci ceva s-a produs în adâncuri şi a dizlocat pământul îngheţat al Siberiei. Gropile nu au fost excavate, nu sunt făcute de mâna omului. Dacă s-ar fi prăbuşit un meteorit, consecinţele ar fi fost catastrofale pentru întreaga regiune. Aceste gropi sunt perfect desenate, ca şi cum un filet uriaş s-ar fi înfiletat în pământ. Groapa scoate şi un sunet ciudat, un vuiet puternic.

Prima gaură gigantică a fost descoperită pe 16 iulie 2014, dar se pare că există de doi ani. Are un diametru de 80 de metri, o adâncime de 70 de metri, deci e o groapă aproape pătrată, deşi în imagini nu pare aşa. Este situată în peninsula Yamal, la 30 km de un zăcământ important de gaze, exploatat de Gazprom. Cercetătorii ruşi au luat probe de sol, gheaţă şi apă, dar încă nu ne-au spus ce au descoperit.

Un lac sărat, dar îngheţat

Au fost eliminate toate ipotezele fanteziste şi s-a ajuns la concluzia că e vorba de o explozie subterană de gaze, combinate cu apă şi sare. Sarea ar proveni din resturile mării care a acoperit zona în urmă cu 10.000 de ani. De altfel, pe fundul găurii e un lac îngheţat. Încălzirea globală ar fi de vină, care a dus la încălzirea permafrostului, solul de la sute de metri adâncime. Dar dacă temperaturile subterane au crescut, de ce lacul e încă îngheţat?

Şi cum poate fi îngheţat un lac cu apă sărată? Pământul dislocat ar fi efectul ţâşnirii amestecului exploziv, cam ca un dop de şampanie. Tocmai de aceea groapa e perfect cilindrică. Dar unde sunt tonele de pământ? Pe marginea craterului sunt doar nişte muşuroaie modeste. S-a aflat că 80% din crater e alcătuit din gheaţă. Ciudat, pentru că în imagini nu vedem decât pământ.

Experţii spun că zonele întunecate care formează inelul intern al craterului indică „arsuri severe” care au pârjolit marginile acestuia. Mai există o ipoteză care susţine că este posibil ca aceste găuri să fie rezultatul unui fenomen geologic numit pingo, adică un bloc de gheaţă a crescut într-un mic deal, în pământul îngheţat. La un moment dat, s-a topit.

Articolul Misterul găurilor din Siberia apare prima dată în Vise24.RO.

În 1897, cu 15 ani înainte de dispariţia Titanicului, a ieşit de sub tipar carte necunoscutului jurnalist pe atunci, Morgan Robertson. Romanul său prezicea moartea unui uriaş transoceanic cu numele „Titan”.

Imaginaţia bogată a jurnalistului s-a dovedit a fi o prorocire de coşmar, care se potrivea cu faptele reale, începând cu numele şi echipamentele vasului şi terminând cu locul, timpul şi cauza catastrofei.

După tragedie, Robertson era considerat „diavol”, geniu negru, prevestitorul nenorocirii. Romanul său a fost blestemat, iar autorului i-a fost refuzat dreptul la publicarea cărţilor. Dar în ziua în care măreţul Titanic îşi începea călătoria, nimeni nici măcar să se gândească la vreun roman-prorocire. Toţi cei care urmau să călătorească pentru prima oară cu vasul-minune se considerau aleşi iar rudele şi fotografii îi priveau cu invidie de pe mal.

Doar un singur marinar de pe Titanic, printr-o ironie a sorţii, avea cu el un exemplar al romanului lui Morgan Robertson. Pe măsura ce înainta în lectură, pe marinar îl cuprindea panica. Le-a povestit colegilor, dar aceştia deja erau cu un zâmbet larg pe buze. Era într-atât de speriat, încât atunci când vasul se afla în portul oraşului Southhempton, el a abandonat, şi prin asta şi-a salvat viaţa.

De asemenea, în ultima clipă, au refuzat să călătorească încă 55 de oameni. În această listă intra miliardarul John Morgan, deţinătorul ambarcaţiunii, subit declarat bolnav. A refuzat călălătoria şi un mare negustor Wood, a cărui soţie a primit o avertizare anonimă „dacă nu vreţi să vă pierdeţi soţul, atunci faceţi tot posibilul ca să-l răzgândiţi de la călătorie”. Restul care au refuzat au motivat asta prin diferite presimţiri ciudate dar puternice.

Pe 15 aprilie 1972 (la 60 de ani după tragedie) radistul linkorului american „Theodor Roosvelt” primeşte un semnal SOS. Prin zgomotul din căşti răzbătea o voce îngheţată care chema ajutor pentru Titanicul ce se scufunda.
Radistul Llyd Dethmer a crezut că a înnebunit. Însă, pentru orice eventualitate, a transmis mesajul la ţărm. Cine ştie? Poate într-adevăr, cineva are probleme. Răspunsul a fost foarte scurt şi calm : „la semnalul SOS nu răspundeţi, continuaţi cursul stabilit”. Abia în port căpitanului şi întregului echipaj le-a fost arătat că demult scufundatul Titanic nu avea cum să trimită vreun semnal SOS. Ori radistului i s-a părut, ori cineva a făcut o glumă bună. Însă Dhetmer a găsit straniu faptul că explicaţiile au fost oferite de serviciile speciale şi nu de conducerea maritimă. Aşa că a început cercetările. De la început, din pură curiozitate. Dar s-a adâncit atât de mult încât a ajuns la spitalul cu probleme neuropsihologice. Dar înainte de asta a reuşit să „dezgroape” multe lucruri interesante.

Dhetmer a căutat în arhive rapoartele colegilor săi radişti despre acelaşi lucru care l-a observat şi Lloyd. Anii în care au fost detectate semnale SOS erau 1924, 1930, 1936, 1942. A făcut un tabel şi a observat, că fantomele radioefirului apăreau o dată la şase ani.

În 1978 Lloyd aştepta intenţionat semnalul. Şi a asigurat pe toată lumea că l-a primit. Ce s-a întâmplat în 1984 şi 1990 nu se ştie. Nu există informaţii nicăieri. Însă, în 1996, ziarul canadian „Sun” anunţă despre un alt semnal SOS primit de vasul canadian „Quebec”.

Unii învăţaţi presupun că „în câmpul întinderii timpului s-a format un semnal-fantomă”, şi că pe el, cică, îl primesc vasele de atâta timp.

O altă categorie de savanţi sunt hotărâţi că SOS-ul a „tăiat” timpul în două. Adică, semnalul putea fi recepţionat şi în 1906, şi în 1900. Dar, din păcate, pe atunci, un radio era ceva nu chiar atât de ieftin şi uzual. Popov l-a inventat în 1895.

Însă, cei mai înflăcăraţi cercetători susţin că şi atunci semnalele erau primite, doar că nu de radioaparatură ci de oameni. Mai specificat, de creierele lor. Anume aşa s-ar explica profeţia lui Morgan Robertson şi pesimţirile celor 55 ce-au refuzat călătoria.

Pare un episod de poveste, dar cum altfel de explicat semnalul primit de vasul „Carpatia” şi „Olimpic” la ora 23:17? Adică, asta ar însemna cu 23 minute mai devreme decât ciocnirea cu mortalul aisberg, care a avut loc la 23 : 40…

Majoritatea marinarilor ce trec prin locurile unde a pierit Titanicul susţin că văd un vas mare scufundându–se mereu… Unii zic că este fantoma Titanicului, alţii, puţin mai luminaţi – că în momentul scufundării uriaşul transoceanic ar fi nimerit într-un „vîrtej” al timpului… Oricum, Pentagonul deja a clasificat acest subiect, ca şi multe altele : Top Secret.

Articolul Misterioase întâmplări de după scufundarea Titanicului apare prima dată în Vise24.RO.

Turnurile din Himalaya se regăsesc mai mult în Kham, din Tibet, și Sichuan și sunt răspândite atât în zone cu densitate de populație mare, cât și în zone nelouite.

Prima dată în istorie, aceste edificii au fost descrise în timpul dinastiei Ming (1368 – 1644). Istoricii cred că funcția lor de bază era aceea de a arăta poziția socială a familiei care îl ridica.

Un astfel de turn depășește în înălțime 60 de metri. Cei care au investigat originea clădirilor misterioase nu au reuşit să ajungă la o concluzie clară cu privire la scopul pentru care au fost construite.

Un cercetător a reuşit, în urmă cu câţiva ani să viziteze mai multe sate în care sunt construite aceste turnuri bizare.

Femeia care a realizat cercetarea a luat şi mai multe probe din structura de lemn a turnurilor, astfel fiind realizate teste cu carbon care au permis aflarea ”vârstei” turnurilor.

Cea mai sinistră speculaţie făcută cu privire la utilitatea turnurilor e legată de un ritual mortuar descoperit în zona, la o mănăstire de călugări budişti.

Mortul este oferit ca hrană pentru vulturi, după un ceremonial religios în timpul căruia un prieten al familiei decedatului sfâşie în bucăţi cadavrul, pentru a putea să hrănească vulturii cu el.

Articolul Turnurile ciudate din Himalaya despre care nimeni nu știe cum au apărut apare prima dată în Vise24.RO.

Atlantida, insula fabuloasă. Filozoful Platon este cel care a evocat pentru prima dată acest loc mitic, în secolul 4. i. Ch. Cel care este considerat primul dintre filozofi descrie o insulă uriaşă situată în apropiere de strâmtoarea Gibraltar. După spusele sale, această insulă adăpostea o civilizaţie înfloritoare, civilizaţie ce a dispărut în urma unui cataclism misterios. Pentru unii, relatarea lui Platon reprezintă o simplă legendă în timp ce alţii sunt convinşi că această insula a fost reală.

Stonehenge, celebrul monument neolitic. Cel mai celebru monument neolitic din lume, al cărui nume se traduce prin « pietrele suspendate », este obiectul unui număr mare de ipoteze. Compus dintr-un ansamblu de structuri circulare concentrice, Stonhenge este situat la 13 kilometri distanţă de Salisbury, în Anglia. Monumentul formează un cerc cu un diametru de 30 de centimetri. Timp de mai mulţi ani, Stonehenge a fost asociat cu Merlin, vrăjitorul regelui Arthur. Arheologii încă nu au reuşit să înţeleagă cum britanicii din preistorie au reuşit să transporte pietrele din Ţara Galilor la Salisbury, pe o distanţă de 225 de kilometri.

Statuile de pe insula Paştelui. Insula Paştelui a fost « descoperită » într-o zi de Paşte, în 1772 de către olandezul Jacob Roggeveen. Cu siguranţă a fost surprins în momentul în care a dat peste sutele de figurine umane, cu înălţimi cuprinse între 3-12 metri care populau insula. Statuile sunt aliniate de-a lungul malului, cu spatele la mare. La acea vreme, insula era populată de polinezieni însă nu ei sunt cei care au realizat aceste statui. Se crede că statuile moai au fost realizate în secolul al X-lea, în scop religios de poporul de pascuani care a populat insula înainte de polinezieni. Statuile au fost abandonate în diferite stadii de lucru.

Articolul Cele mai mari mistere neelucidate ale lumii apare prima dată în Vise24.RO.

A două zi dimineaţă, 48 de victime, din care nouă originare din Quebec (Canada), sunt descoperite în două locuri cuprinse de un incendiu devastator, la Cheiry şi Grange-sur-Salvan în Elveţia. Printre victime se numără şi Luc Jouret şi Joseph Di Mambro, fondatorii Ordinului Templului Solar. Această sectă apocaliptică slăvea, printre altele, tranzitul sufletelor spre o altă planetă în urma sinuciderii în masă.

În cursul anilor următori, două alte massacre au avut loc, primul făcând 16 victime în decembrie 1995 la Saint-Pierre-de–Cherennes, în Franţa şi ultimul, la Saint-Casimir în martie 1997 provocând moartea a cinci persoane. De ce luna martie? Deoarece este o lună a anului ce reprezintă pentru un număr mare de religii din Antichitate începutul anului şi renaşterea naturii. În aceiaşi lună, a fost ars Jacques de Molay, Marele Maestru Templier.

Ţinta finală a acestui Ordin nu a fost – aşa cum s-a spus- acapararea puterii sau banul. Aceştia aveau un scop imaterial şi ocult, metodele inventate de ei în diferitele locuri din lume rămân magice. Arma, azvârlită în văzduh, s-a întors ca un bumerang asupra celor care o mânuiau.

Sinucideri sau asasinate în masă? În cazul tuturor masacrelor, apare evident faptul că membrii Ordinului nu s-au sinucis cu toţii. Unele victime purtau saci din plastic pe cap, alţii au fost drogaţi, otrăviţi sau împuşcaţi. Prin urmare, era vorba de asasinate urmate de sinuciderea asasinilor. În următorii ani, membrii familiilor victimelor au cerut redeschiderea anchetei de mai multe ori însă misterul încă nu a fost elucidat.

Articolul Misterul masacrului Ordinului Templului Solar apare prima dată în Vise24.RO.

Cu toţii am auzit vorbindu-se de misteriosul triunghi al Bermudelor. Acest loc misterios, martorul dispariţiei numeroaselor ambarcaţiuni şi avioane. Cu toate acestea, triunghiul Bermudelor este văzut de specialişti ca o legendă iar dispariţiile, întâmplări tragice însă explicabile.

Considerat de mulţi unul din cele mai periculoase locuri pentru navigare şi aviaţie, triunghiul Bermudelor alimentează de mai multă vreme fanteziile unui număr mare de persoane. Cum se explică dispariţiile din această zonă?

Cunoscut şi sub denumirea de Triunghiul Diavolului, această zona este destul de vag delimitată, se ştie doar că este situată în vestul Oceanului Atlantic. Este cuprins între Florida, Puerto Rico şi Insula Bermuda, formând un triunghi imaginar. Oficial, Triunghiul Bermudelor nu a fost recunoscut de Marina Militară din America. Conform rapoartelor, peste 100 de vapoare şi avioane au dispărut în această zona, peste 1000 de oameni şi-au pierdut viaţa.

Cu toate acestea, Triunghiul Bermudelor rămâne cea mai traversată zona din lume, sute de nave o traversează zi de zi, înspre şi dinspre portul Florida şi alte destinaţii. În plus, zona este traversată şi de avioane de pasageri, private şi comerciale. Un incident cunoscut este cel al Zborului 19. O întreagă flota de avioane de bombardament americane au dispărut în această zona în anul 1945.

Un alt mister cunoscut din zona şi totodată cea mai mare pierdere a marinei americane a avut loc în 1918, odată cu dispariţia USS Cyclops. Acesta vapor transporta 309 marinari. Chiar dacă au pornit la drum în cele mai bune condiţii meteorologice, singurul mesaj care s-a recepţionat a fost cel în care se preciza că totul este în regulă. Cu toate acestea, vaporul nu a mai fost văzut, nici găsit niciodată.

Specialiştii au încercat să elucideze acest mister evocând fluctuaţia câmpului magnetic susţinând că nordul magnetic nu este identic cu cel geografic.

Articolul Misteriosul triunghi al Bermudelor apare prima dată în Vise24.RO.

Zona 51, Nevada, SUA. Numeroase sunt locurile păstrate secrete de guvern. Însă, unul din locurile misterioase, cunoscute de toată lumea este zona 51. Cu toate acestea, nimeni nu ştie cu adevărat ce se întâmplă aici. Se spune că în această baza militară secretă sunt testate aparate experimentale. Însă baza este cunoscută în special pentru faptul că a fost implicată în incidentul cu extratereştri de la Roswell.

Metro-2, Rusia, unul din marile secrete ale lui Stalin. Metro-2 este o linie de metrou paralelă cu cea folosită de public. Ar fi fost construită sub direcţia lui Stalin şi avea drept scop să îi ducă pe conducătorii ţării în punctele strategice ale capitalei ruse.

Arhivele secrete ale Vaticanului. În subteranele Vaticanului se află arhivele oraşului. Aceastea adună documentele şi actele legate de activitatea oraşului şi de şeful acesteia, Papa. Chiar dacă au fost deschise unui număr restrâns de istorici, arhivele secrete ale Vaticanului sunt rezervate Papei.

Divizia 39, Coreea de Nord. Coreea de Nord este reputată pentru cultul secretului în toate domeniile însă Divizia 39 este încă protejată. Se presupune că se află într–una din caldirile Partidului Muncitoresc, la Pyongyang. Misiunea sa este aceea de a strânge bani pentru a umple seifurile secrete ale conducătorului Kim Jong-un.

Club 33, California, SUA. Club 33 Este o organizaţie secretă în sânul regatului lui Mickey, Disneyland,în California. Walt Dsiney este cel care a creat-o pentru a se putea întreţine cu sponsorii săi într-un loc privat. Membrii organizaţiei au sediul în inima parcului, la numărul 33 însă nimeni nu ştie cu adevărat cu ce se ocupă. În plus, membrii au acces în club pe baza unei legitimaţii.

Articolul 5 locuri secrete de pe Pământ apare prima dată în Vise24.RO.