Raspindit si frecvent astazi, Valeriu, fem. Valeria, reproduce pe cale culta un cunoscut nume gentilic Valerius, purtat de membrii unei foarte vechi ginte romane, Valeria; dintre acestia, celebri sint in istorie Publius Valerius Publicola, sec. 6 i.e.n. (figura legendara, invingator al etruscilor si al lui Porsena), Marcus Valerius Corvus, sec. 4 i.e.n. (consul si general roman, invingator al volscilor, samnitilor si etruscilor, caruia Augustus ii ridicase un monument; pentru cognomen-> Corvin), Marius Valerius Maximus CorvinuSy sec. 3 i.e.n. (eliberind orasul Messana din Sicilia — astazi Mes-sina — de sub cartaginezi, primeste si supranumele Messala) etc. Folosit deci de multa vreme, Valerius (a carui forma mai veche era Valesius) a fost explicat, inca din antichitate, prin vb. vaiere „a fi puternic” apoi „a fi sanatos” si este inrudit cu un alt nume frecvent astazi Valentin.