Frumuseţea naşte cele mai aprige războaie de-a lungul istoriei. Astfel figuri fiminine au adus un plus de culoare unei istorii dominate de supremaţia masculină. Dacă răspunsul oricărei întrebări puse de un bărbat este o femeie, atunci este lesne de înţeles că majoritatea războaielor începute de-a lungul istoriei au avut ca motiv ascuns orgolii care atingeau partea sentimentală.
Cleopatra, nume valoros al istoriei antice, reprezintă cea care a reuşit să câştige inima ce părea împietrită a unui maestru al războiului şi un desăvârşit conducător, Caesar. Dorind să–şi salveze poporul din mânia lui Caesar, Cleopatra, se prezintă în faţa măreţului rege înfăşurată într-un covor. Aceasta nu dorea să ceară milă poporului ei, Egiptul, ci dorea să-l convingă pe Caesar că o astfel de confruntare nu ar fi deloc benefică pentru niciuna dintre părţi. Deloc supusă, cu o mândrie ce putea fi considerată sfidătoare, Cleopatra reuşeşte să-i fure inima marelui Caesar dar şi a celui mai bun prieten al său, Marc Antonius.
Spirit al dreptăţii, Caesar intră în conflict cu propriul senat care-l trădează şi-i înscenează moartea la care participa chiar şi mâna dreapta a regelui, Brutus. De aici, şi vestita sintagma “Şi tu, Brutus?” care reprezintă trădarea unui prieten.
Cleopatra încearcă să conducă poporul cu mâna de fier împreună cu fiul acesteia şi a lui Caesar, Caesarion, însă situaţia îi scapă de sub control. Probabil femeia, arma dragostei are nevoie de un bărbat puternic ca să reuşească să conducă un regat.Deşi îndrăgostită de Marc Antonius, Cleopatra este învinsă şi nesuportând durerea provocată atât de moartea copilului ei, cât şi de înfrângerea propriului popor, se sinucide suspinând în amintirea lui Marc Antonius.
Frumuseţea ei combinată cu determinarea şi curajul de care a dat dovadă, a răzbit de-a lungul secolelor, ajungând o figura emblematică a femeii de succes.Dragostea unei femei poate cucerii nu doar inima unui bărbat, ci un întreg regat.
